|
Homeopatia - medicina omului intreg
De ce se imbolnavesc oamenii si mai ales de ce unii oameni dezvolta anumite afectiuni iar altii altele? Raspunsul este: datorita susceptibilitatii sau predispozitiei individuale mostenite sau dobandite in cursul vietii, la care se adauga influenta factorilor externi ai mediului de viata. Asadar boala este rezultatul interactiunii dintre cei doi factori.
Raportul general-particular in medicina se exprima prin dictonul
"Exista bolnavi si nu boli", ceea ce ar insemna ca fiecare bolnav in parte sa fie tratat corespunzator particularitatilor bolii sale. In ce constau aceste particularitati si cum pot fi ele identificate? Acestea se refera la totalitatea caracteristicilor mentale, emotionale si fizice ale individului, care nu pot fi separate, fiind in interactiune dinamica.
Astfel, cand omul are o suferinta la oricare dintre aceste nivele, vor apare consecinte negative si in celelalte planuri, iar natura sau gravitatea acestora este determinata tocmai de acea predispozitie individuala cu care ne nastem sau pe care o dobandim ulterior.
Aceste adevaruri de necontestat reprezinta fundamentul pe care s-a cladit in decursul a 200 de ani filosofia si practica homeopatiei.
Astfel, esenta tratamentului homeopatic consta in tratarea bolnavului si nu a bolii, cel mai important aspect care se ia in considerare fiind cauza si contextul general al aparitiei bolii pentru fiecare individ in parte.
Forta vitala include o mare varietate de functii iar acel aspect al fortei vitale care restabileste balanta in starile de boala il numim ''mecanism de aparare''. Acesta, actionand la toate cele trei niveluri ale organismului, mental, emotional si fizic, poate fi considerat ca o unealta a fortei vitale actionand in contextul bolii. Astfel, primele dereglari in starea de sanatate apar la nivelul fortei vitale care incearca apoi sa o reechilibreze prin crearea simptomelor. Simptomele reprezinta deci semnalele fortei vitale care ne indica starea de boala si pe baza carora se prescriu remediile homeopatice.
Remediile homeopatice actioneaza la nivelul fortei vitale in acelasi sens cu aceasta, stimuland mecanismul de autovindecare al organismului. Ele se prepara din substante de provenienta exclusiv naturala (plante, minerale, secretii animale), prin procedee specifice de diluare succesiva si sucusionare astfel incat principiul activ rezultat este de natura energetica similara cu cea a fortei vitale. Mecanismul de actiune al remediilor homeopatice este energetic si nu biochimic, asa cum este cazul medicamentelor alopate.
Am aratat ca boala apare initial in planul energetic al organismului, iar remediile homeopatice actioneaza in acest plan.
Cum se produce vindecarea?
Tendinta naturala a organismului este de a restabili echilibrul dereglat de aparitia bolii prin intrarea in actiune a mecanismului de aparare. Remediul homeopatic asista aceasta tendinta naturala, stimuland-o. Deoarece actiunea terapeutica a remediului homeopatic se exercita in acelasi sens cu forta vitala, ea va urma aceleasi legi care constituie astfel si indicatori ai evolutiei procesului de vindecare.
Astfel, vindecarea se produce in sensul dinspre organul cel mai important pentru viata spre cel mai putin important, din interiorul organismului catre exterior si de sus in jos, iar disparitia simptomelor se face in ordinea inversa a aparitiei lor, adica simptomul aparut cel mai recent dispare primul, iar cel mai vechi ultimul. In felul acesta, dupa administrarea unui remediu se poate evalua daca evolutia simptomelor urmareste legile naturale ale vindecarii si se poate stabili prognosticul pacientului.
Avantajele homeopatiei in ce priveste efectul terapeutic, acesta este mult mai complex si se exercita asupra intregului organism imbunatatind starea de sanatate atat in plan fizic cat si mental si emotional.
Dr. Lucian George Ivanuta
Medic primar Medicina de familie,
Competenta in Homeopatie.
|
|
|
BluePink 
